UCRAINENII

Potrivit unei vechi legende, ucrainenii au apărut pe teritoriul Moldovei contemporane cu mult până la formarea Țării Moldovei, iar pe la mijlocul secolului XIV, ei constituiau aproximativ 40% din populația Moldovei. Populând teritoriul Moldovei contemporane de mai multe secole, există toate temeiurile pentru a considera că tradițiile și cultura ucrainenilor sunt strâns legate de cele ale moldovenilor. Conform Recensământului populației și locuințelor din anul 2014, ucrainenii din mun. Bălți constituie 17,04 % din populația totală a municipiului și reprezintă cea mai mare minoritate națională din municipiu.

Întru susținerea și promovarea culturii și tradițiilor comunității ucrainene, în mun. Bălți activează Comunitatea ucraineană „Zapovit-Moștenire”, președinte Vasile Panciuk, iar la Universitatea de Stat „Alecu Russo” – Centrul Culturii Ucrainești, conducător Diana Ignatenco, care, împreună cu Ludmila Ciolanu, lector universitar, titular la disciplinele: Introducere în teoria literaturii; Istoria literaturii ucrainene; Teoria literaturii, administrează unicul site al ucrainenilor din Rep. Moldova: ukr.md.

Sub egida Comunitatii ucraineane „Zapovit-Moștenire”, ucrainenii din municipiul Bălți participă la diverse evenimente atât de nivel municipal, cât și de nivel national și international. Astfel, comunitatea se implică activ în realizarea Festivalului National „Unitate prin diversitate”. De asemenea, în scopul promovării literaturii, culturii și artei, comunitatea ucraineană, în parteneriat cu instituțiile publice de cultură din mun. Bălți (Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți, Pinacoteca „Antioh Cantemir”, Muzeul de Istorie și Etnografie din Bălți), organizează diverse activități. Printre acestea pot fi menționate expoziții ale pictorilor ucraineni; aniversări ale scriitorilor clasici ucraineni; mese rotunde despre tradiția și arta ucrainenilor.

Cu referire la evenimentele internaționale, pot fi evidențiate câteva concursuri: „Юний дослідник” (Tânărul cercetător), organizat către Ziua Limbii și a Scrisului ucrainean; „Вишиванка – наш генетичний код”, organizat către Ziua Mondială a Cămășii naționale ucrainești (Всесвітнього Дня Вишиванки). Organizatorii aceste concursuri sunt Comunitatii ucraineane „Zapovit-Moștenire”; Consulatul ucrainenilor în mun. Bălți; Centrul de limbă și cultură ucraineană al Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți; ONG Centrul pentru Cooperare Regională „Dialog” (Cernăuți); „Institutul Basarabiei” (Cernăuți).

RUȘII

În mun. Bălți procentajul oamenilor de naționalitate rusă constitue 14,79% din totalul populației municipale. Este a doua după mărime etnie din municipiu. În municipiu activează Comunitatea obștească din mun. Bălți în frunte cu președintele Buciațki Pavel. Aceasta a fost înregistrată în anul 1993 și face parte din Uniunea coordonatoare a conaționalilor ruși din Republica Moldova. Unul din scopurile de bază a Comunității ruse din mun. Bălți este păstrarea și dezvoltarea culturii, tradițiilor și limbii ruse. Scriitorii de origine rusă sunt membri ai Filialei „Lira” a uniunii scriitorilor „A. S. Pușkin” din rep. Moldova. La Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți funcționează cu succes Centrul rus în frunte cu Suzanscaia Tatiana, șeful departamentului slav al universității fiind Brajuk Vladimir. Centrul rus participă activ la evenimentele anuale ale fundației „Ruskii Mir”. Membrii comunității participă activ la Zilele culturii ruse, organizate pe teritoriul întregii Republici Moldova. 

POLONEZII

Polonezii au apărut pe teritoriul actualei Republici Moldova acum câteva secole. Istoricii moldoveni și cei polonezi nu au o părere unică despre cum au apărut polonezii pe teritoriul Moldovei de astăzi. Vitalii Maevskii, istoric din cadrul comunității poloneze din Bălți, este de părere că primii polonezi au apărut în Cnezatul Moldovenesc după bătălia din Codrii Cosminului, care a avut loc în anul 1497 și în care au luptat armatele lui Ștefan cel Mare și cele ale regelui Poloniei Jan Olbracht. Deja în sec. XIX, în Basarabia, familiile de aristocrați polonezi ocupau o poziție socială importantă, conducând Adunarea locală a nobililor. Majoritatea actualilor polonezi din Moldova sunt urmași ai refugiaților, mulți dintre care au fost reprezentanți ai șleahtei poloneze. Polonezii datorează anume acestei imagini – de nobil trufaș și arogant - ideea despre ei precum că sunt niște oameni exagerat de mândri, pentru care propria concepție despre mândrie este mai importantă decât orice. De fapt, mulți dintre polonezii care locuiesc astăzi în Moldova nici nu bănuiesc despre originea lor, deoarece strămoșii lor imigranți au fost înscriși în acte, mai târziu, ca fiind ucraineni.

În mun. Bălți, grupul etnic al polonezilor constituie 0,5% din populația totală a municipiului. Întru susținerea acestui grup etnic, începând cu 20 august 1994, în municipiu activeaza Casa Polonezilor – un centrul etnocultural a polonezilor din municipiu și a celor din nordul țării. Președintele Casei polonezilor este Ianina Cazac. Membrii activi ai Casei poloneze din Bălți contribue la promovarea valorilor, tradițiilor și limbii poloneze. În scopul învățării limbii poloneze sunt invitați profesori calificaţi din Polonia. Copii polonezi mai sunt implicați în cercuri de creativitate cum ar fi: Ansamblul de dans popular „KROKUS” și vocal „Lastocika”. Membrii comunității poloneze participă activ la edițiile anuale ale Festivalului „Unitate prin diversitate”, organizate în toată țara.

EVREII

Evreii s-au stabilit în mun. Bălți în 1779. Pe parcursul secolului al XIX-lea populația evreiască a crescut semnificativ datorită afluxului de evrei din alte locuri, inclusiv din satele din apropiere. În pofida drepturilor limitate, evreii au jucat un rol semnificativ în dezvoltarea economiei regiunii. Evreii au fost pionieri în uscarea avansată a drenajului și au deschis piețe pentru ei. Au exportat carne de pasăre, ouă, pene, puf și alte produse agricole locale. În acea perioadă, evreii cultivau 90% din tutunul basarabean. În același timp, cei mai mulți dintre evreii locali erau angajați în comerț și transport, erau hamali și lucrători sezonieri la podgorii.

La începutul secolului al XX-lea, Bălțiul se transformase într-un oraș industrial cu un comerț bine dezvoltat, multe fabrici și uzine. Comunitatea evreiască din Bălți avea o întreagă rețea de organizații culturale, religioase, caritabile, educaționale și sportive. Au fost deschise instituții de învățământ, un spital, un club de gimnastică „Ha-Koah” („Puterea”).

Către anul 1930, la Bălţi erau 14 mii de evrei, ceea ce constituia 60% din populaţie, erau cinci şcoli evreieşti, un spital, un azil de bătrâni şi vreo 30 de sinagogi (după principiul breslei).

Actualmente, evreii din mun. Bălți constituie 0,12% din populația municipiului. Întru susținerea acestora activează Asociația Organizațiilor evreiești „Societatea evreiască”, președinte Golberg Igor și Centrul evreiesc de Binefacere „Hăsăd Iaacov”, reprezentată de Polina Raspitina. În incinta Centrului evreiesc de Binefacere „Hăsăd Iaacov”, activează și Clubul „PikaJew”, membrii căruia se preocupă de promovarea culturii, tradițiilor și studierea limbii ebraice. 

ROMII

Romii reprezintă 0,15% din populația totală a mun. Bălți. În scopul susținerii romilor și soluționării problemelor persoanelor de etnie romă, dar și a promovării culturii acestei etnii, în localitate activează ONG Comunitatea Romilor din mun. Bălţi „ŞATRO". Aceasta a fost înființată la 21.09.2004, de Primăria mun. Bălți. Primul președinte a fost Ciurar Anatolii, urmat de Ciurar Malvina (2009 - 2012), iar din 11.09.2012 - Ciurar Aliona. Principalele obiective ale comunității sunt: apărarea drepturilor şi libertăţilor civile, sociale şi culturale ale cetăţenilor din familiile de etnie romă; dezvoltarea spiritului activ de iniţiativă; ocrotirea sănătăţii mamelor şi copiilor de naţionalitate romă; studierea, promovarea şi dezvoltarea metodelor medicinii populare, aplicarea lor în practică pentru profilaxia şi tratarea bolilor, întărirea sănătăţii populaţiei. În cadrul Comunității Romilor din mun. Bălţi „ŞATRO” activează Ansamblul de dans „Luludi” (în traducere „ floare”) . O altă asociație Etnoculturală este Casa romilor „Eternă Șea”, președinte Grisman Mihail.

În luna ianuarie a anului 2021 comunitatea romilor în parteneriat cu Primăria mun. Bălți au fost implicați într-o campanie de sensibilizare a populației Bălțene referitor la problemele ce țin de discriminarea romilor.

BULGARII

Primele practici de strămutare a coloniștilor bulgari pe teritoriul Moldovei contemporane ține mijlocul secolului al XVIII-lea. Populația modernă a bulgarilor basarabeni s-a stabilit în partea de sud a Basarabiei la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, în timpul revoltelor feudale din Imperiul Otoman și după războaiele ruso-otomane din acea perioadă. Dar valuri numeroase de emigranți au avut loc îndeosebi după războaiele ruso-otomane din 1806-1812 și 1828-1829, în această perioadă fiind populată și partea de nord a Basarabiei de către bulgari.

Reprezentanții etniei bulgare se află pe locul șase din grupul etnic minoritar din Republica Moldova ca număr aproximativ 80 de mii, ceea ce reprezintă 2% din populația țării.

În mun. Bălți bulgarii reprezintă aproximativ 0,2% din populația totală. Până în prezent obiceiurile și tradițiile minorităților bulgare sunt transmise din generație în generație, fiind interesante și foarte asemănătoare cu tradițiile moldovenești. Cele mai populare și îndrăgite sunt: Nașterea lui Isus Hristos „Coleda”, Anul Nou „Surva godina”, Întâmpinarea primăverii „Baba marta”. 

MAGHIARII

Comunitatea etnică a maghiarilor din mun. Bălți este una foarte mică. Aceștia reprezintă 0,004% din populația totală a municipiului. În municipiu activează Comunitatea ungurilor din mun. Bălți. Cu suportul ambasadei Ungare în Republica Moldova aceasta organizează periodic cursuri de studiere a limbii maghiare. Pe lângă participarea activă la Festivalul etno cultural „Unitate prin diversitate”, la Bălți sunt celebrate anual „Zilele Culturii Maghiare”. Președintele comunității Maghiare din Bălți este Vladimir Ungurean.

CIUVAȘII

Ciuvașii reprezintă 0,04% din populația mun. Bălți. În scopul susținerii acestei etnii și a promovării valorilor sale culturale și a limbii ciuvașe, în mun. Bălți activează Filiala Comunității ciuvașe din Republica Moldova, președinte Tamara Guțu. Comunitatea dată se implică activ în promovarea etniei ciuvașe în mun. Bălți, participînd la diverse evenimente organizate de instituțiile de cultură din municipiu. Aici pot fi menționate activitățile de promovare a etniilor organizate de către Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți, festivalul „Unitate prin diversitate” și altele.

GERMANII (NEMȚII)

Nemții s-au stabilit în Basarabia la începutul secolului al XIX-lea, mai ales între anii 1814 și 1842. Majoritatea lor proveneau din sud-vestul Germaniei actuale, precum și din Elveția și Alsacia. Nemții reprezintă 0,08% din populația totală a mun. Bălți. Comunitatea germană din Bălți „Renaștere” („Wiedergeburt”) a fost fondată în 1999, manager fiind Alexandr Jdaneev. Cu ajutorul Ambasadei Republicii Federative Germane din Chișinău a fost organizat un Centru cultural. În cadrul Centrului se studiază limba germană, cultura germană, se editează buletinul „Wiedergeburt”.